Sfântul Ioan, cunoscut ca protectorul pruncilor, se asigură că nou-născuții vin pe lume sănătoși, fără malformații sau diformități. În ziua de 7 ianuarie, în sărbătoarea sa, se respectă tradiții specifice: nu se consumă vin roșu pentru a onora martiriul său. De asemenea, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul aduce cu sine obiceiuri și credințe, precum necesitatea de a menține o atmosferă veselă în casă pentru a evita tristețea pe tot parcursul anului.

În mediul rural, unii oameni sărbătoresc Sfântul Ion cu speranța de a-și proteja gospodăriile de incendii și animale sălbatice.

Potrivit tradiției, dimineața zilei de Sfântul Ion, fiecare persoană trebuie să se stropească cu agheasmă proaspătă pentru a se feri de bolile care ar putea apărea în anul ce urmează. În această zi, candela nu trebuie stinsă, deoarece simbolizează bunăstarea în familie. Se rupe totul cu mâna și se evită folosirea cuțitului, iar fructele și legumele nu se consumă în formă de cruce, în special pepenele și usturoiul. De asemenea, nu se folosește mătura pentru a nu tulbura liniștea răposaților.

Iordănitul femeilor, un obicei tradițional, constă într-o petrecere în care femeile aduc mâncare și băuturi, petrecând până dimineața, o tradiție care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut și ca „Înaintemergătorul”, pentru că a vestit venirea lui Hristos. A predat mesajul său în al 15-lea an al domniei lui Cezar Tiberiu, sub procurorul Ponțiu Pilat din Iudeea. Rolul său a fost de a pregăti poporul pentru venirea Mesia, de a-i descoperi și face cunoscuți pe Mesia și pe Israel. Mesajul său central era „Pocăiți-vă, căci Împărăția Cerurilor este aproape!”

Sfântul Ioan a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru viața lui nelegiuită cu Irodiada, soția fratelui său. Aceasta l-a sfătuit pe fiica sa, Salomeea, să ceară capul lui Ioan Botezătorul ca recompensă pentru dansul ei care a impresionat oaspeții și mai ales pe Irod, la un ospăț în onoarea zilei lui. Biserica îi acordă lui Ioan șase sărbători pe an: zămislirea, nașterea, soborul, tăierea capului și trei aflări ale capului său.

Numele Ioan este de origine iudaică, derivând din „Iohanan”, care înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Multe variante ale acestui nume sunt purtate în România, cum ar fi Ion, Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionică sau Oana. Sărbătoarea Sfântului Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Această zi, celebrată pe 7 ianuarie, marchează încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă începute la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.